Presedintele Uniunii pentru cultura a aromanilor din Macedonia

Visul tuturor poeţilor este ca poezia lor să renască, să se aşeze într-un curent artistic mai transparent, mai stabil, şi să dăinuie, în ciuda schimbărilor radicale, atât în literatură, cât şi în plan social. Consideraţi că în lipsa cititorilor de poezie, aceasta devine uitată, marginalizată?

De la bun început, vă mulţumesc pentru invitaţia la acest interviu. Eu nu cred că numărul cititorilor a căzut. Acum avem treabă cu situaţia, când ştim câţi sunt cititori, cititori efectivi. Poate că Republica Macedonia e o ţară tânără, independentă de aproape 20 de ani, şi cu funcţie de unitate federativă de 65 de ani în fosta Iugoslavie. Poporul din Macedonia se confruntă şi astăzi cu nerecunoaştere ca nume de stat, din partea Greciei şi ca nerecunoaştere ca limbă şi naţie din partea Bulgariei. Dar macedonenii se luptă, iar aici, în linia întâi, sunt poeţii. Poate că eu sunt prea optimist, dar în Macedonia, după toate câte se fac – festivaluri internaţionale de poezie, întâlniri, zile dedicate poeţilor etc., şi cât se publică, aş zice că în Macedonia, poezia e în prosperitate, chiar dacă sunt cititori mai puţini la număr.

Poeţii macedoneni se confruntă cu situaţii febrile, chinuite? Se poate vorbi de o poezie postmodernistă macedoneană?

De patruzeci de ani, Macedonia este centrul poeziei din lume, adică de la înfiinţarea Festivalului Internaţional Serile de poezie de la Struga. Nu există ţară de unde să nu fi venit poeţi, care au citit poezii, au lăsat, au dăruit cărţi de poezie, şi toate aceste au fost consumate de poeţi prin traducerile şi publicările în reviste şi în alte publicaţii de literatură. Premiul Cununa de aur al Festivalului a devenit cel mai renumit premiu din lume, iar unul dintre laureaţii Festivalului a fost şi Nichita Stănescu din România. Deci, Macedonia, adică poeţii, adică poezia macedoneană, nu rămâne în urmă cu nimic din ceea ce se întâmplă în planul poeziei.

Ce părere aveţi despre colaborarea cu poeţii brăileni, care au fost lansaţi cu o carte în Macedonia?

Anul trecut, la Festivalul Balcanica din Brăila, laureatul a fost domnul Risto Vasilevski, care a promis că va publica o carte cu trei poeţi brăileni. S-a stabilit ca să fie incluşi poeţii Nicolae Grigore Mărăşanu, Constantin Gherghinoiu şi Stere Bucovală. Materialul a fost tradus de mine, Dina Cuvata, iar Editura Arka din Smederevo, Serbia a publicat-o. Lansarea cărţii a avut loc la Scopje pe 27 de martie a.c., în sala Asociaţiei Scriitorilor din Macedonia. Atunci s-a stabilit o colaborare editorială mai amplă între poeţii din Macedonia şi cei din Brăila, în special traduceri. Mare parte dintre lucruri sunt finalizate, şi se aşteaptă că în zilele Festivalului Balcanica, din septembrie, să se facă şi lansarea celor trei cărţi. Între timp, la Scopje şi Prilep, în trei reviste, sunt publicate poezii ale câtorva poeţi din România. Toate traducerile, din română în macedoneană şi din macedoneană în română au fost făcute de mine, Dina Cuvata. Cele trei volume vor fi publicate de Editura Matiţa makedonsca, unde director este domnul Rade Silian, şi costurile uneia dintre cărţi vor fi suportate de Unia pentru cultură a aromânilor din Macedonia, unde sunt preşedinte. Ideea a fost acceptată, şi se pare că vor fi şi alte proiecte, în favoarea colaborării Macedonia – România, care, din păcate, de 20 de ani nu prea merge, pentru că din literatura română, dacă au fost publicate două cărţi la Scopje.

Sunt nenumărate greutăţi în ultimii ani. Ce planuri aţi reuşit să duceţi la bun sfârşit?

Adevărat este că m-am confruntat cu multe şi mari greutăţi, dar şi succesele au fost mari. Nu de pomană s-a spus că în război se văd vitejii. Am lucrat mult pe planul renaşterii naţionale a aromânilor din Macedonia, şi pe plan cultural şi editorial. Am înfiinţat Asociaţia Unia pentru cultură a aromânilor din Macedonia din 1997, iar în cadrul ei am iniţiat Biblioteca Naţională Aromână Constantin Belemace, cu multe ediţii, şi am publicat 80 de cărţi, din care multe sunt traduceri din literatura macedoneană şi universală. Am înfiinţat şi revista Grailu Armânescu, din care am reuşit să publicăm 42 de numere. Câteva dintre cărţile şi toate numerele revistei au fost publicate cu sprijin financiar şi de la Ministerul Culturii din Macedonia.

Vorbiţi-ne despre activitatea dvs. de traducător, şi despre proiectele pe care le aveţi în acest an.

Ca traducător, lucrez din anul 1985, deci cam 25 de ani şi până acum am tradus şi au fost publicate mai mult de 70 de cărţi. Până în 1993 am tradus mai multe cărţi din literatura română, dar au fost publicate 12, din care şi romanele Lumea în două zile de George Bălăiţă, Vânătoare regală de Dumitru Radu Popescu, Soldatul habsburgic de Nicolae Frânculescu, Farfurii zburătoare de Dumitru M. Ion, câteva cărţi de poezie, o carte cu eseuri despre literatura din Macedonia, şi o Antologie a poeziei moldovene de 7000 mii de versuri, din care 4600 au fost traduse de mine. Am tradus multe cărţi de literatura universală, din care voi aminti: Iliada şi Odiseea lui Homer, Şah-Namé (cronica şahilor) de Firdoùsi, Eneida lui Vergiliu, Divina Comedie a lui Dante Alighieri, Cântecul Nibelungilor, Biblia (Vechiul şi Noul Testament), etc. Am şi am publicat 15 cărţi din literatura din Macedonia, deci, cu toate aceste traduceri, am dovedit că limba aromână este cu adevărat o limbă ca şi toate celelalte, şi cu ea se poate exprima tot ce s-a exprimat în atâtea alte limbi. După o pauză de 15 ani, timp în care în Macedonia nu s-a făcut cam nimic, mă întorc la traducerea din literatura română în limba macedoneană. Cât va dura şi această fază, vom vedea. Eu cred în forţa poeţilor brăileni, şi mai mult, în faptul că unul dintre promotori este domnul Stere Bucovală, care este tot aromân ca şi mine, şi în forţa mea, şi dacă şi ei sunt cu adevărat puternici, vom face lucruri bune.

Cu domnul Marius Chelaru, cu care ne-am cunoscut numai câteva minute la Festivalul Balcanica de la Brăila din anul trecut, şi apoi am corespondat prin internet (uite încă o dovadă că Festivalul Balcanica poate să facă multe), am pus la cale şi cam totul e gata, să publicăm o Antologie a poeziei române şi aromâne (câte 12 poeţi, bilingvă).

Iarna şi primăvara, Unia pentru cultură a aromânilor din Macedonia în Biblioteca Naţională Aromână le-a publicat cărţile: Dr Nistor Bardu, Aromânii în context balcanic. Studii şi suplimente, a Iorgăndălu carte cu proză scurtă a scriitorului clasic aromân Vasili Papa-Ianuşi, Hram, iarăşi hram de Risto Vasilevski (în colaborare cu Editura Zeit din Brăila – iarăşi o nouă idee şi posibilitate), Bat clopotele, poezie bilingvă a mea şi Dicţionar macedonean-aromân (cu peste 600 de pagini), al meu. Îmi mai rămâne publicarea unei cărţi de poezie a domnului Todor Cealovski (bilingvă, macedoneană – aromână), precum şi publicarea unei cărţi cu poezie a mea, numai în limba aromână, care trebuie să apară în toamna aceasta.

Ce puteţi să ne spuneţi despre participarea dvs. la Festivalul Poeţilor din Balcani din luna septembrie, anul acesta, de la Brăila? Cu ce poeţi veţi veni?

Festivalul Balcanica este bine conceput, şi dacă vor reuşi să reziste organizatorii şi iniţiatorii, atunci se vor face lucruri bune. Manifestarea este un bun prilej de întâlnire a poeţilor din Balcani, să se cunoască între ei, şi mai marele efect va fi dacă se va reuşi să fie traduse cât mai multe cărţi în toate limbile. La manifestarea din septembrie din Macedonia vor fi patru poeţi, dintre care doi directori de la două edituri cu bogat program, Rade Silian şi Branco Ţvetcovski. Voi fi prezent şi eu şi ca traducător de cărţi, care vor fi lansate la festival, dar şi ca poet, care scriu în limba aromână, şi mă bucur că şi la Brăila va fi lansată o carte de-a mea de poezii, chiar dacă în România nu se recunoaşte existenţa unei alte limbi, cum e Limba Aromână. Norocul face că, în Republica Macedonia, noi, aromânii, suntem recunoscuţi ca minoritate, de aceea eu am voie să fiu trimis în numele Asociaţiei Scriitorilor din Macedonia, ca membru al ei, să particip la festivaluri internaţionale, dar de data aceasta voi fi şi intermediarul unei importante colaborări dintre literatura din Macedonia şi cea din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *